Ar trebui să mă liniştesc? Să o iau mai moale? Simt că trebuie să o iau razna, simt asta de câteva săptămâni dar fie m-am abţinut, fie m-am prefăcut că nu am nevoie şi că trebuie să mă concentrez pe învăţat.

De fapt nu ştiu dacă "să o iau razna" e termenul potrivit, simt că vreau mai mult de la viaţă şi mai mult de la mine înainte de toate. În primul rând nu vreau un prieten (asta e partea raţională din mine) dar am nevoie de unul (asta e partea spirituală, dar şi partea naivă-n acelaşi timp). Tot mă gândesc la colegul ăla, deşi am stabilit ieri, când aveam mintea limpede, că nu ar trebui... Cred că fie sunt obsedată, fie foarte plictisită, fie vreau să am necazuri şi să sufăr. S-ar putea să fie toate. Vreau să mă dau la el, vreau să mă placă şi vreau să nu-l plac şi să-l dezamăgesc. Vreau să-l fac să sufere şi să-şi amintească de mine. Vreau să fac ceva crud. De câteva săptămâni vreau să fac ceva crud. Cred că m-am schimbat tare, deşi sper că e doar o perioadă pentru că uneori îmi închipui lucruri foarte rele. De exemplu vreau să văd persoane care m-au făcut să sufăr suferind într-un mod tragic indiferent dacă asta mă afectează sau nu: fie că-şi pierd serviciul, fie le doresc o cădere nervoasă oribilă, fie doresc să fie deprimate. Uneori îmi doresc şi mie chestii oribile. Sunt o sado-masochistă veritabilă.

*blahblahblah*